ARNICA (Arnica montana)
ISTORIE
Arnica (Arnica montana L.) este o specie de plante din genul Arnica, familia Asteraceae (Compositae), ce crește în regiunile de munte, împodobind pășunile cu florile ei galbene-aurii. Poporul o mai numește podbal de munte, carul-pădurilor, cujdă sau carul-zânelor.
Istoria arnicai dateaza de la inceputul secolului VI-lea, cand era o planta folosita drept remediu impotriva inflamatiior, a ranilor si leziunilor pielii. De asemeanea, alte utilitati ale plantei la vremea respectiva aveau de a face fie cu partea textila, prin colorarea tesaturilor, sau cu cea cosmetica, prin crearea de adjuvante pentru baie. Arnica a inceput sa primeasca o atentie deosebita de abia in secolul XVIII-lea, cand aceasta a devenit subiectul central al unor numeroase studii din lumea, inca in curs de dezvoltare a medicinei stiintifice.

Imagine: De la Kurt Stüber [1] - caliban.mpiz-koeln.mpg.de/mavica/index.html part of www.biolib.de, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=5768
DESPRE PLANTA
Fiind originara din regiunile de munte ale Americii de Nord, Europei si Asiei, Arnica este un gen de planta aromatica erbacee si perena din familia Asteraceae, inrudita cu floarea soarelui. Avand aproximativ opt varietati in specie, Arnica iubeste solurile pietroase si usor nisipoase din zone deluroase sau pajisti muntoase ce nu depasesc altitudinea de 2 500 de metrii. Planta creste dintr-un rizom ce dezvolta o tulpina aeriana pufoasa cu frunze in forma de ou si ramuri dispuse in perechi. Tulpina atinge o inaltime de 50 de cm la maturitate si se concretizeaza cu o inflorescenta galbena- portocalie, cu oarecare tente cenusii. Florile au intre 4-6 cm si sunt inconjurate de peri aspri si luciosi. Acestea se recolteaza si se folosesc la prepararea diferitelor produse si remedii medicinale.
BENEFICII
Arnica este bine-cunoscuta in fitoterapie pentru multiplie proprietati ce pot fi extrase din florile sale, avand efecte antiinflamatorii, antitumorale, antioxidante, antiseptice, antibacteriene, cicatrizante si analgezice asupra organismului. Datorita compusilor sai, florile de arnica pot fi folosite in combaterea multor afectiuni de sanatate. In ceea ce priveste tratarea bolilor caridiovasculare si a cancerului, derviatul principal din planta este lactona sescviterpenica, care se gaseste in proportie de 0,2 -1,5%. Helenalina, o alta sescviterpenica predominanta din arnica, este recunoscuta pentru proprietatile sale antiinflamatoare. De asemenea, procentul de 4-6% de flavonoizi din floarile sale confera proprietatile anticoagulante. Mai mult de cat atat, extractul de arnica poate fi folosit in ameliorarea durerilor reumarice si a problemelor articulare, dar si in tratarea ranilor locale, cum ar fi vanatai, contuzii, umflaturi, entorse sau muscaturi de tantari.

